.

Pe lângă n proiecte, evenimente, site-uri și, desigur, viața minunată din România de zi cu zi , unde până și respirația e un afront sau cel puțin o taxă (se lucrează), iar ipocrizia, prostia crasă și melteneala sunt ridicate la rang de valori naționale, mai găsesc, nu știu exact cum, timp și loc pentru scris. Mda…

Diferența acum, față de anii precedenți, este că nu mai îmi doresc să public.

Am spus asta prima dată imediat după lansarea Dilărului pentru o zi, cumva din oboseală. Toți mi-au spus c-o să-mi treacă, chiar și eu eram convins de asta și n-am insistat / promis / făcut pariuri, sufăr de ceea se poate numi depresie post-publicare. Și pe lângă asta, îmi revin greu după aventura unui roman, cine știe cunoaște, cine nu bănuiește.

Dar a trecut mai bine de jumătate de an, motivațiile nepublicării s-au mai schimbat, dar intențiile au rămas aceleași. Am trecut și trec încă prin înțelegerea din nou a conceptelor de scriitor, carte în România, public în România, una peste alta a publica (în România, desigur).

Vezi tot articolul

Clubul de Lectură își deschide noul sezon sâmbătă, 22 octombrie 2011, de la 16:30, în SMS Lounge & Pub (Str. Marcel Iancu nr.18 – intersecția Eminescu cu Moșilor) și aduce în ediția #09 doi poeți aflați în puncte total diferite ale “carierei”: Ioan Es. Pop și Vlad Tăușance.

Vezi tot articolul

Legende urbane (apărut de curând la proaspăta editură Herg Benet) este volumul de debut (mult aștepta de mine) al lui Vlad Tăușance. Un individ dubios care scrie fain, pe care l-am cunoscut și l-am îndrăgit pe loc acum ceva timp la Poeticile cotidianului, pe vremea când Răzvan avea timp sau energie de evenimente săptămânale.

între noi sunt doar șapte ani lumină
mii de kilometri cubi de gol în stomac
și o istorie a religiilor fricii
între noi stau
șapte generații de oameni care
nu au iubit niciodată
care au privit spre pământ
până le-au crescut coarne și gheare

Legende urbane este și printre puținele volume de poezie total pe gustul meu. Urban pop(art), trashy, (punk) sec, ironic – de cele mai multe ori, București-te-iubesc-te-urăsc, extratereștrii luați-mă acasă sau hai cu-apocalipsa c-aici e papa.

Vezi tot articolul

Primul sezon al Clubului de lectură (din Shift Pub – 8 ediții) s-a încheiat pe 2 aprilie anul acesta; un eveniment care i-a pus în prim plan pe autorii cu cele mai proaspete cărți, fie deja publicate (Viața lui Kostas Venetis, Nu știu câte zile, !nfernul, Sânge satanic, Berlinul meu e un monolog, Dilăr pentru o zi, Deadline sau Orice), fie în lucru (Poker – publicat ulterior la Cartea Românească).

Ideea Clubului de lectură a fost și va fi să aducă față în față scriitorii cu cele mai noi proiecte și publicul lor, într-o dezbatere pe temele cărților propuse. Consider că poveștile din spatele titlurilor merită tot atâta atenție cât și produsul final. Motivațiile, ideile, felul în care au ales să scrie, drumul spre editură, metodele de promovare sunt doar câteva dintre subiectele pe care le-am atins cu invitații din primul sezon.

Redechid sezonul 2 al Clubului în curând. Iar acest în curând nu va depăși 2-3 săptămâni, tot atunci vă voi da mai multe detalii legate de noua locație, parteneri șamd.

Până atunci puteți da un like la pagina oficială pe Facebook a evenimentului.

De știut: Clubul va fi de acum cu intrare, o sumă modică, care nu va depăși prețul unei beri (5 Ron). Vrem însă pe viitor să pregătim diverse pliante, afișe, să achiziționăm cărți ale invitaților și de ce nu, dacă totul merge mai mult decât bine, să plătim chiar protagoniștii și ulterior echipa din spate, pentru că deja sunt implicat în foarte multe proiecte și oamenii care mă ajută merită răsplătiți.

foto: Întâlnirile de la Telciu (Bistrița), 2010 – încercam să-mi imprim pe tricou volumul lui Sorin, nu mai știu

Mai bine mai târziu decât niciodată. Sorin DespoT – apasă, volum de debut apărut anul trecut la Cartea Românească (lansat la Bookfest), distins cu Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România 2010, o chestie de prestigiu adică și nimic mai mult.

Îi voi reproșa bunului meu amic că, din punctul meu de vedere, punctul slab al acestui volum este ceea ce el consideră (/considera) punctul său forte: perfecționismul.

Sorin DespoT este un tată hyperprotectiv și a lucrat atât de mult textele sale, mai întâi vers cu vers, apoi text cu text, ciclu cu ciclu și evident dar nu în ultimul rând volumul ca pe un întreg, încât mi se pare că undeva pe drum (dar nu tot timpul) a ratat ceva important: zvâcul, forța, viteza, nebunia necizelată. Vezi tot articolul

ProsaNacht – fiktion der pROvokation / Noaptea de proză – Provocarea ficțiunii

Literaturwerkstatt Berlin și ICR Berlin organizează o noapte a prozei româneşti, intitulată ProsaNacht – fiktion der pROvokation.

Pe 25 noiembrie de la orele 21.00 şase tineri autori români (Cosmin Perţa, Dragoş Ghiţulete, Adina Rosseti, Ioana Bradea , Mitoş Micleuşanu, Andrei Ruse) vor participa la o lectură publică la Literaturwerkstatt Berlin, instituţie considerată un punct fierbinte al scenei literare internaţionale în spaţiul berlinez.

Vezi tot articolul

Șapte mii de povești se-nvârt în jurul oricărui om, dapăi o figură publică sau un scriitor de esență tare ca Nichita. La școală înveți ceva, din cărți altceva, apoi mai sunt miturile neverificate lăsate în aer de persoanele care fie l-au cunoscut, fie au fost “pe-aproape” și-au prins niște zvonuri de nici can can-ul n-a auzit. Multe tâmpenii probabil, dar și unele care merită ceva atenție, nu neapărat de interesante ce sunt, dar de haioase.

Nichita bea mult, ăsta nu e un secret pentru nimeni. Și mult e puțin spus.

Există un mit cum că el și câțiva prieteni, după ce goliseră într-o noapte multe sticle de vodcă și alte alcoolice prin crâșmele din București, au rămas fără lovele. Erau pe la Victoriei cică și distracția era în toi. Iar unui trăsnit din gașcă i-a venit să-i spună c-ar fi tare să intre la Antipa, printr-o fereastră din spate muzeului pe care o știa el mai “flexibilă”, să încerce ceva cu adevărat strong.

Vezi tot articolul

Posibil ca pentru unii viața să fie o schemă complicată aproape ca rank-ul de la Google, în care să se adune alegerile, deciziile, hotărârile într-un fel de raport absurd cu inversul lor. Asta cred unii oameni, că sunt ce aleg. Atât de simplu și de bine, ca un sfârșit al unei animații de Disney. Și până la urmă poate așa și sunt oamenii ăștia plini de povețe și sfaturi binevoitoare despre cum să trăiești și cum să ai succes. Nimeni nu mai are chef să gătească un ou prăjit, că dacă se sparge-n tigaie s-a dus dracului toată cariera, asigurările și cine știe, poate chiar intrarea în Rai.

But I believe in the nonbelivers. Eu n-aș putea fi niciodata suma acțiunilor mele ci mai degrabă suma non-acțiunilor mele. Suma frământărilor. Nedumeririlor. Întrebărilor.

Vezi tot articolul

Se caută scriitori!

Hyperliteratura organizează anual concursul de debut al comunității. Vrem astfel să oferim tinerilor scriitori mai mult decât un atelier literar virtual, o revistă și o rețea de socializare, anume șansa de a apărea pe hârtie, de a fi distribuiți în librăriile din țară și magazinele online și, poate cel mai important, de a fi promovați.

Concursul de debut Hyperliteratura, ediția 2011, este realizat în partaneriat cu editura Herg Benet, unul dintre cele mai noi branduri pe piața editorială care s-a îndreptat cu succes spre scriitorii români.

Vezi tot articolul

Poate cel mai important și mai mult ca sigur știți deja, luna aceasta Hyperliteratura a primit locul 3 la Webstock Awards 2011 (categoria Social Networking). Pe scurt, un premiu care ne dă mare încredere să ducem acest proiect mai departe și să nu ne oprim în a-l dezvolta (aici toți premianții).

Vezi tot articolul