miruna m-a contactat aseară şi mi-a spus că SONI a prins-o, ba chiar a scris o recenzie, din punctul meu de vedere, foarte interesantă. are de toate.

Ruse şi-a construit cartea pe senzaţii, ca şi un om de creaţie dintr-o agenţie de publicitate care, după studii de piaţă psihosociologice, foloseşte în spotul său scurt de 30 de sec tehnici atent elaborate pentru a ne provoca o senzaţie scurtă dar cu efecte pe termen lung, care să conducă mai apoi la achiziţionarea produsului – frică, foame, sete, stupoare, satisfacţie, excitaţie etc. Deşi a dorit să elaboreze întreg romanul bazat pe acest experiment – de a ne ţine conectaţi la roman şi la personaj prin crearea unor senzaţii care să ne facă să-l consumăm şi mai mult, aici e punctul care era suficient pentru a mă dezamăgi total acest roman. Dar de la un punct încolo devine interesant cu adevărat deoarece romanul l-a dus în anumite pasaje pe Ruse unde a vrut el şi nu invers. Totul e senzaţie pentru noi în ceea ce receptăm pentru că şi pentru Soni lumea e formată din multe senzaţii, iar moartea nu e decât „o senzaţie tare” printre altele. În felul acesta se anulează orice formulă cathartică ce se promitea iniţial. Am observat cu atenţie că şi în momentele în care Soni gândeşte cu profunzime la ea însăşi şi lume, comparaţiile şi ideile ei ţin tot de senzaţii (folosind multe comparaţii cu referire la gesturi cotidiene, filme, versuri de cîntec etc). Totul e construit pe senzaţie şi acest lucru dă impresia, pe care mai mulţi ai acuzat-o deja, de lipsă de autenticitate. Fiindcă vrând în mod programatic să fii cât mai autentic sfârşeşti prin a deveni artificios.

cine e curios să citească tot, click aici.

am creat acest clip şi l-am uploadat pe YOUtube pe 18 noiembrie 2008, fără să-mi dau seama că ar putea fi (a devenit deja) primul trailer pentru o carte, la noi. spuneam, în interviul acordat pentru Bizcampus.ro, că a pornit de la experimentele mele video cu poezia şi că am simţit nevoia unei astfel de exprimări în promovare.

au trecut trei luni şi câteva zile şi m-am uitat pe statisticile pe care mi le-a oferit YOUtube (YOUtube Insight).

aşadar, clipul cărţii are peste 3.500 de afişări momentan, iar cei care l-au vizionat au aflat de el astfel:

80 % din blogosferă (de unde a fost preluat codul embed)
7,5% direct de pe YOUtube (fie related, fie search etc.)
7,5% linkuri externe (whatever that means)
5.0% viral sau “other”

din nou, subliniez importanţa bloggerilor în promovarea romanului meu, acum vă arăt şi cei mai buni cinci “reffereri” din cei 80%:

15% soni.tritonic.ro
12% manafu.blogspot.com
7,5% bookblog.ro
6,0% amdoar18ani.ro
5,0% mariussescu.ro

dintre cei care au vizionat clipul, 43% sunt bărbaţi, 57% femei (probabil YOUtube face aceste studii demografice în funcţie de cei care au completate aceste data în contul lor, conform doar celor logaţi).

ca vârstă, cei mai mulţi au între 15 şi 30 de ani (undeva la peste 60%), mai exact:

22% 13-17 ani
25% 18-24 ani
22% 25-34 ani

este interesant pentru mine datorită faptului că am reuşit să ating targetul pe care mi l-am dorit şi am reuşit să atrag atenţia celor tineri, saturaţi în genere de artiştii autohtoni, dincolo de orice specializare a lor.

aşadar, mă bucură mult, indiferent dacă aceste statistici au probabil marja lor de eroare.

am închis aşadar pe anul acesta andreiruse.rocultura.ro (îl voi şterge în cursul zilei de astăzi), soni.tritonic.ro, şi am vândut proiectul ROcultura. fie pentru mai mult timp, fie din diverse conflicte…

acum, după o pauză bine-meritată de câteva zile, am început să scriu la noul meu roman. vă voi anunţa zilele-acestea despre ce este vorba (am mai lansat mici zvonuri pe Twitter), nu despre amnezie în doi, ci cu totul altceva.

ca să vă faceţi o idee, redau din ce-am spus într-un interviu recent (va apărea într-o revistă locală, luna viitoare cred):

Am citit ca ai inceput un nou roman: “Amnezie in doi”.
ce ne poti spune despre acest proiect?

am patru romane în mintea mea. le voi termina probabil în câţiva ani, nu ştiu însă care va fi primul. „amnezie în doi” va fi un roman mult mai greu, şi prefer să aştept să mă mai maturizez în scris pentru mizele şi provocările pe care le voi întâmpina.

evident, că ce am scris aici este doar o mică parte din ce vreau să fac. nu am titlu, am în shimb o ofertă bună a unei edituri, iar printr-o minune (mă refer la inspiraţia mea) va ieşi până în Bookfest. dacă nu, mai târziu, probabil tot anul acesta.

am decis sa inchid astazi blogul romanului, soni.tritonic.ro, cu un ultim interviu, frumos de altfel, care este si ultimul post, pe langa alte multe pareri exprimate.

am decis sa termin si atacul fata de editura Tritonic, cartea le ramane lor, sunt in continuare autorul ei (al cartii adica), insa nu ma voi mai ocupa de promovare, consider ca pana acum am facut destule lucruri si multe chiar importante pentru promovarea online de carte.

cu asta, am terminat. ce mai apare legat de soni voi posta aici, insa mai multe despre noul meu roman, pe care il voi anunta in curand.