Cloudy with a Chance of Meatballs – o animație atât de ‘necunoscută’ încât, după definiția unora, ar putea fi considerată underground (lol); nu apare prin box-office-uri, nu există în topurile filmelor de acest gen, dar dincolo de toate aceste eșecuri misterioase de marketing și PR, cred că e cel mai bun desen animat apărut în ultimii ani (după Ice Age, normal).

spre deosebire de multe dintre super producțiile Disney sau Pixar, realizate excepțional, filmul ăsta are ceva aparte: o mare doză de feeling. poate și datorită faptului că povestea are la bază o carte (pentru copii, auzi), nu doar un scenariu american făcut la comandă. și dacă tot vorbim de scenariu, cred că a fost decizie puțin spus înțeleaptă ca tot Judi și Ron Barret, autorii cărții cu același titlu ca filmul, să se ocupe de el. pe-aici și-au mai vârât coada, bineînțeles, și rezigorii (Chris Miller și Phil Lord), dar se pare că au făcut-o cu succes.

ieri a fost o zi pe care-am petrecut-o în mare parte cu Cosmin Dragomir (&his lovely Carmen). am aflat că și-a deschis un blog prin Ring și mi-a promis c-o să-l facă mai activ (mai e și-un pariu la mijloc, dar asta-i altă poveste). când am ajuns puțin derutați și amețiți pe-acasă, ne-am uitat pe YOUtube la niște clipuri interesante. cel mai mișto mi s-a părut Logorama și, cum am considerat că nu trebuie ratat, iată-l:

Logorama (regizori / scenaristi: François Alaux, Hervé de Crécy, Ludovic Houplain)
* Oscar 2010, Best Animated Short Film Award

Ai sau n-ai mari legături cu animaţia, fie ea şi scurtă, n-are cum să nu-ţi placă de polonezul Tomek Baginski. Sunt prea categoric? Poate, dar asta cred eu, că unele creaţii, depăşind un anumit prag valoric, nu mai ţin nici măcar de gust, ci capătă statutul de it’s a must sau, cum ar spune nişte amici de-ai mei pe ruta lu’ 21, i-un clasic, frate.