12
case memoriale
tag : bistrita, casa memoriala, george cosbuc, liviu rebreanu, nasaud
categorie: diverse / jurnal / stuff
dacă tot am ajuns pe la Bistrița săptămâna trecută, ne-am făcut timp să vizităm și două case memoriale ale unor scriitori de marcă: George Coșbuc (1866 – 1918) și Liviu Rebreanu (1885 –1944).
muzeul lui Coșbuc se află în localitatea cu același nume (fost Hordou), la 12 km de Năsăud. locuința-n care s-a născut și a copilărit pare cam goală la prima vedere, dar obiectele originale, manuscrisele (corespondență, articole, poezii, traduceri) sau edițiile princeps ale cărților scriitorului reușesc să umple spațiul. poate pare prea aerisită și din cauză că este o casă destul de încăpătoare, la vremea aceea cu siguranță una de lux, Coșbuc făcând parte dintr-o familie de preoți.
cel mai interesant lucru de văzut mi s-a părut o fotografie din liceu (sau școala primară, nu mai rețin exact), unde George Coșbuc era coleg de bancă cu tatăl viitorului scriitor Liviu Rebreanu.
muzeul lui Rebreanu de la Năsăud este unul din cele cinci care se găsesc în țară (cel mai mare fiind la Pitești) și reprezintă doar casa de vacanță a scriitorului. sunt însă câteva lucruri care-ți vor atrage atenția de cum intri, anume costumele persoanelor reale din care Rebreanu s-a inspirat pentru a crea personajele din romanul Ion. de la ghid afli câteva detalii despre ele și îți poți da seama de mixul reușit dintre ficțiune și realitate pe care R. l-a realizat în cărțile sale.
tot acolo mai afli, dacă la fel ca mine, nu te-a interesat prea mult la școală, că e tradus în peste 30 de țări din lume, iar multe exemplare străine sunt expuse într-o clădire nouă, unde există și o sală de proiecții – atunci când vin grupuri mai mari se pun filmele făcute după cărțile sale.
biletele la ambele muzee au costat 2 lei, o nimica toată, iar cei de-acolo ne-au povestit cu patos multe detalii din viețile scriitorilor, care evident, nu se regăsesc în prea multe cărți sau manuale. așa că vizita a meritat din toate punctele de vedere.
) spunand despre el ca nu era deloc inalt, n-avea fruntea lata si, de fapt, nu era deloc diafan, in niciun caz asa cum e prezentat in holograma din fata muzeului odeon. va vine sa credeti? nu-i asa ca-i fascinant?” zise ghidul dupa ce i-am selectat pe panoul de control „limba romana – ok – nume: mariana”.
mess id / mail at yahoo dot com: supraego85
SONI (editia a 2-a)
Black Job 
