campanii antidrog? bad joke

03.05.2010 | tag: , , , | cat: diverse / jurnal / stuff

droguri

Social vorbind, informarea noastră cu privință la această temă este aproape egală cu zero. Opinia publică, media, oamenii politici și chiar instituțiile de stat abilitate în acest sens refuză categoric să dezbată problemele generate de consumul de droguri.

În campaniile antidrog ni se bagă pe gât povești fantastice, cu seringi și poze cu oameni distruși, prelucrați cum trebuie în Adobe, toate sugerând pericolul consumului de heroină. Și credeți sau nu, chiar conform statisticilor (așa proaste cum sunt făcute și foarte greu de găsit), heroina nu este printre cele mai folosite droguri în țara noastră. Și heroina, fraților, nu este singurul drog de pe această planetă.

Oamenii sunt speriați constant de media, în loc să fie preveniți. Prevenire înseamnă în primul rând informare. Pentru că nu este nimic mai periculos decât lipsa de cunoaștere.

Campaniile antidrog promovează exact lucrurile care te fac să ajungi la droguri. Societatea? Familia? Cinstea? Tocmai din cauza dezamăgirii în aceste puncte, tinerii se îndreaptă cu inima largă către droguri. Campaniile antidrog, făcute fără niciun fel de bază științifică, se adresează oamenilor care nu vor lua niciodată droguri, nu potențialilor consumatori. Asta cred că este cea mai mare problemă.

Alta ar fi că foștii consumatori, care au ceva de spus în această privință, sunt blamați de societate, în loc să fie lăsați să-și folosească aptitudinile și cunoștințele. În loc de o mie de cuvinte fără sens aruncate prin ce știu eu ce pliante sau în loc de o vedetă analfabetă, ar putea să aducă un fost dependent de heroină care chiar a pierdut totul la un moment dat, să le explice ce înseamnă dependența, sevrajul, greșelile, momentele fatale de decizie și alte lucruri chiar interesante decât povești împopoțonate de oameni care au impresia că știu cum stă treaba, dar sunt, credeți-mă, total pe dinafară.

Cel mai bun exemplu îl am de la o persoană dependentă de droguri care a fost la o conferință a unor “specialiști” și s-a întors de-acolo râzând în hohote, începând să-mi povestească despre cum au ținut o prezentare despre Ketamină (K, special K), susținând că aceasta este luată frecvent de consumatori sub formă de pastile. În 2010, în România, astfel de oameni pun bazele antidrogului.

Dincolo de povestea pe care romanul meu, MDMA16, o are, mi-ar plăcea să cred că este o bună sursă de informare, în special pentru tineri. Încerc să tratez obiectiv multe astfel de probleme, prezentând ambele laturi, ambele variantei ale unei astfel de experiențe. Nu sunt pro și nici contra consumului de droguri, sunt împotriva drogurilor de mare risc, iar dacă cineva are intenția de a încerca o substanță ilegală, poate găsi în cartea mea destule motive pentru care să n-o-ncerce sau, dacă tot o face, să fie pregătit pentru ea.

În campaniile antidrog nu se pune niciodată problema: de ce se apucă oamenii de droguri? Dacă ar fi atât de nasoale precum spuneți, de ce consumatorii spun că se simt bine după ce le consumă? O întrebare care probabil ar bloca mulți lideri de opinie.

Și ca să închei cu cireașa de pe tort, la data de 16 februarie 2010 trimit un mail către ANA (Agenția Națională Antidrog) și iată ce le scriu.

From: Ruse Andrei
To: relatii.publice@ana.gov.ro

Buna Ziua,

Ma numesc Andrei Ruse si sunt scriitor, am publicat pana acum doua carti: Black Job (poezie, ed. Vinea, 2007) si SONI (roman, ed. Tritonic, 2008).

Ma pregatesc sa lansez anul acesta al doilea meu roman, MDMA16, care poate fi considerat si un roman despre droguri. Ca sa va explic pe scurt: un politist sub acoperire se intalneste cu un dealer pe care vrea ulterior sa-l aresteze, insa lucrurile iau o intarsatura neasteptata, pentru ca este oarecum fortat sa incerce tot felul de substante. Nu le poate refuza deoarece ar trada increderea dealerului si ale altor personaje din lumea lui. Incerc deopotriva sa prezint argumentele sistemului nostru prin politist si, cred ca pentru prima oara intr-o carte romaneasca, sa prezint si latura asa zisului “personaj negativ”, cu convingerile si principiile lui.

Incerc sa tratez drogurile care apar in carte (mai exact: canabis, ketamina si mdma) sincer, atat cu partile pozitive vazute de consumatori, dar si cu partile negative, pe termen lung. In investigatia mea jurnalistica pentru acest proiect, am stat de vorba cu multa lume si nu putini au fost cei care au zis: este mai bun decat orice campanie anti-drog incercata pana acum. La fel de bine unii au exclamat ca sunt pasaje care pot “seduce” posibilul meu cititor spre consumul de droguri, dar nimeni nu a citit romanul pana la sfarsit. Ideea mea nu este nici sa lovesc, nici sa ridic in slavi drogurile mai sus mentionate, ci sa le privesc intr-adevar obiectiv, fara sa ma folosesc de inducerea fricii asupra publicului, cum am vazut ca la noi functioneaza acest sistem de prevenire a consumului.

De altfel, aduc date privind consumul de alte droguri si pun probleme sociale: de exemplu personajele mele trateza heroina cu dispret, in orice discutie, dar pe de alta parte toti sunt nelamuriti de ce orice campanie antidrog se foloseste ca imagine numai de efectele ei devastatoare, la droguri cu risc scazut de dependenta samd. Alta problema, de exemplu, ar fi de ce un adolescent prins cu droguri asupra lui, pentru consum propriu, trebuie sa sfarseasca, conform legii, inchis alaturi de oameni intr-adevar daunatori sistemului (criminali, violatori samd).

Ca sa inchei (si sper ca nu v-am plictisit), cred ca romanul MDMA16 va avea mai multe de spus decat multe campanii antidrog puerile incercate pana acum. Si daca tot am primit astfel de recomandari din partea cititorilor de pana acum, am zis sa incerc sa intru intr-un dialog cu voi, pentru o eventuala colaborare. Chiar nu stiu ce alta institutie ar fi mai interesata de acest subiect si de temele pe care le voi propune in carte, decat ANA.
Sper ca acest mail sa fie inceputul unei bune colaborari, iar intrebarea mea exacta, la care sper sa imi raspundeti, este aceasta: ati putea sustine o astfel de carte (care pe de o parte este si provocatoarea, mai ales ca limbaj si stil) ca un exemplu de campanie antidrog?

mai multe puteti afla pe blogurile mele: www.andreiruse.ro , www.mdma16.ro (bucati din roman au aparut deja Ziarul Financiar si online, pe diverse site-uri, le gasiti pe toate pe blogul cartii)

Va multumesc,
Andrei Ruse

yahoo id / mail: supraego85
andreiruse.ro
twitter – facebook

Suntem în 3 mai 2010 și nu am primit de la ei până acum niciun răspuns.

Înțelegeam o lipsă de interes, printr-un răspuns coerent și argumentat; înțelegeam un refuz, chiar și fără vreun motiv bine întemeiat. Dar Agenția Națională Antidrog nu răspunde.

pixelstats trackingpixel
, 0 unice