unii preferă să-i spună prefaţă, alţii cuvânt înainte, eu merg pe intro. am simţit nevoia să dau nişte explicaţii, atât pentru titlu, cât şi pentru scriitorii care au trimis texte, dar acestea n- au trecut de selecţia finală (celor care m-au jignit şi continuă, văd, să o facă, le mulţumesc, înseamnă c-o să iasă chiar o carte bună).

şi cum o treabă nu iese niciodată bine făcută de un singur om, coordonatorul asociat şi redactorul de carte al proiectului este Răzvan Ţupa, sunt sigur ca nu miră pe nimeni nici prezenţa lui, nici alegerea mea, doar am făcut destule lucruri împreună.

[intro]

s-ar putea crede că titlul acestei antologii se referă la Valentine’s Day (sau, altfel zis: ziua Sfântului Valentin, preotul roman martirizat, executat pentru credinţa şi mesajele sale de pace şi dragoste, în data de 14 februarie 269 d. Hr.), dar, nici istoria şi nici “sărbătoarea iubirii”, devenită deja un eveniment internaţional de amploare, din nefericire de multe ori exagerat de comercial şi kitschos, ar spune unii, pe bune dreptate, nu sunt reperele sau trimiterile proiectului nostru.
această carte nu este nici pro, nici contra Valentine’s Day, nu încurajează şi nici nu descurajează desemnarea lunii februarie ca reprezentantă a iubirii, nu se bate cu binecunoscutul sau, din păcate, uitatul Dragobete şi în niciun caz nu doreşte să stârnească dispute pe această temă, întrucât originea titlului vine din cu totul altă poveste.
s-a întâmplat în 2009, am aflat despre întâmplare chiar de la persoana care lucra cu un copil autist. într-o zi, aceasta l-a întrebat dacă ştie ce este iubirea. iar băiatul a răspuns timid: iubirea este pe 14 februarie.
într-adevăr, tot ce poţi percepe despre dragoste atunci când nu eşti capabil să simţi ceva, dincolo de toate gesturile, de tradiţii şi-aşa mai departe, este faptul că oamenii o sărbătoresc pe 14 februarie. atunci iese la iveală conceptul ei “de masă”, partea sclipicioasă şi roz a lucrurilor, atunci o vedem cel mai clar. pe cât de mult m-a fascinat răspunsul copilului, pe atât de mult m-a şi înspăimântat.
mulţi oameni m-au întrebat: dar de ce acest titlu? sau mi-au spus foarte răspicat: iubirea nu e pe 14 februarie! normal că iubirea nu are o dată anume, nu este nici pe 14, nici pe 24 sau 28 a oricărei luni, nu numai februarie. nu are nicio oră anume. mă refer la un cu totul alt context decât cel clasic, la o privire raţională, tehnică, dacă vreţi.
iubirea este pe 14 februarie nu încearcă să limiteze sau să explice acest sentiment care ne controlează uneori în totalitate. ba dimpotrivă, vorbind despre poezie, vrem să ducem lucrurile în cu totul alte dimensiuni şi ne bazăm pe o simţire şi receptare “artistică” a publicului.
în decembrie 2009 am început să contactez, pentru acest proiect, scriitorii cei mai de succes (aş spune chiar cei mai buni) ai ultimilor ani. bineînţeles că nu am reuşit să-i “adun” pe toţi şi să culeg toate textele de dragoste bune – ar fi ieşit o culegere nemaipomenită de sute sau poate chiar mii de pagini, însă nu asta mi-am propus aici.
am primit sute de texte de la cam tot atâtea sute de autori şi am păstrat cele mai mai bune 50 de poeme, o selecţie subiectivă care nu înseamnă că celelalte poezii care nu şi-au găsit locul în aceste pagini ar fi slabe, ci, eventual, nepotrivite pentru antologie, din punctul meu de vedere. am stricat multe prietenii sau am reuşit să-mi creez destule antipatii din acest motiv, dar cred că într-un final au meritat. ( … )

* zilele-acestea voi prezenta coperta finală şi cuprinsul (lista autorilor selectaţi)